Transfăgărășan

Transfăgărășanul a fost construit între anii 1970 – 1974 în timpul lui Nicolae Ceaușescu, care a vrut să asigure un drum strategic peste munți. Inaugurarea având loc în data de 20 septembrie 1974,[8]
Drumul peste Munții Făgăraș, s-a realizat cu eforturi materiale considerabile și cu prețul multor vieți de soldați și muncitori care au contribuit la construcția lui. Oficial se vorbește de 40 de oameni decedați pentru ca acest drum să străbată munții, dar oameni care după 35 de ani mai sunt în viață vorbesc de sute de vieți omenești pierdute. Răspunzând unui interviu, un martor al timpului spunea: Numai la baraj au murit vreo 400 de băieți.

Transfagarasanului, ne-am rezuma la drumul care traverseaza muntii Fagaras (muntii cu cea mai mare altitudine din Romania, atingand inaltimea maxima in vf Moldoveanu – 2544m) si uneste 2 mari regiuni, Muntenia de Ardeal.

Insa, nu ne putem putem rezuma doar la atat, Transfagarasanul avand una din cele mai mari altitudini din Europa, si anume 2042 de metri ( Caldarea Glaciara Balea ), se intinde pe 2 benzi de circulatie cu o lungime de 92 de km, iar pe intregul drum sunt 27 de viaducte si poduri. Intre Capra si Balea Lac se afla cel mai mare tunel din tara ( 887m ), care strabate muntele Paltinul. Fara indoiala, Soseaua Transfagarasanul este cea mai frumoasa sosea din Romania si una dintre cele mai spectaculoase din Europa.

Traversarea Transfagarasunului reuseste sa imbine adrenalina, provocata de drumul anevoios si numeroasele serpentine, cu fantasticul. Armonia diferentelor de nivel, asimetria locului si peisajul feeric, reusesc sa rupa de realitate orice fiinta, traind astfel cel mai frumos sentiment in natura.

Printre obiectivele de atractie turistica putem enumera Lacul si Barajul Vidraru, Cetatea Poienari, Lacul glaciar Balea si Cascada Balea.

Lacul glaciar Balea, format in circ glaciar, este o adevarata minune a naturii, ce se intinde intre Defileul Oltului si Poalele Muntilor Piatra Craiului. Lacul Balea atinge o lungime de 360 metri, o latime de 240 metri si o adancime de 11 metri, fiind situat la o altitudine de 2034 metri. Incepand cu anul 1932, atat intreaga suprafata a lacului, cat si cca 180 hectare din jurul sau, au fost declarate rezervatie stiintifica. Trebuie amintit si ca in decursul anului 2006 in apropierea lacului, a fost construit primul hotel de gheata din Europa de Est.

Flora

In functie de perioada anului, pe suprafata lacului se pot practica diverse activitati sportive. Si anume, in perioada verii se poate practica canotajul, iar pe parcursul iernii, cand apa ingheata, se poate patina, se joaca curling sau hokey.

Cascada Balea, o alta minunatie a naturii, este situate in Muntii Fagaras, reprezantand una dintre cele mai renumite cascade din Romania. Cascada Balea se situeaza la o altitudine de 1234 metri, iar apa curge de la o inaltime de 68 metri.

Pe parcusul iernii, de la Cascada se poate cobori cu schiurile. Vara se poate ajunge cu masina, iar in restul perioadelor cu telecabina.

Cetatea Poienari, este recunoscuta ca fiind una dintre resedintele lui Vlad Tepes ( Dracula ), o mare fortareata construita in calea invadatorilor otomani. Fiind situate pe un varf de munte, de la ruinele cetatii se observa o imagine panoramica cu Barajul Vidraru si Muntii Fagaras. Pentru a vizita aceasta cetate este necesara parcurgerea unui drum cu peste 1000 de trepte.

Barajul Vidraru a fost construit intre anii 1961 si 1966, iar pentru realizarea lui s-au facut mari sacrificii, fiind circa 80 de decedati. La finalizarea construirii barajului, acesta se clasa pe locul 5 in Europa si pe locul 9 in lume. Turistii pot ajunge la baraj prin partea estica a lacului Vidraru, pe un drum ce urca pana la Balea. Prin partea stanga a barajului se poate ajunge la depresiunea Cumpana. Un alt obiectiv turistic in zona il reprezinta platforma Belvedere, de unde se poate admira frumusetea captivanta a locului.

Pe muntele Plesa se afla faimoasa statuie a lui Prometeu cu fulgerul in mana, un simbol al electricitatii. La doar cateva sute de metri de baraj turistii pot merge la “Casa Argeseana” si la debarcaderul unde se practica curse de agreement cu vaporasul.

Doritorii de senzatii tari pot practica bungee jumping, la baraj fiind amenajata cea mai mai inalta pista de lansare.

Lacul Vidraru este un lac de acumulare, avand 465 milioane metri cubi de apa, cu o lungime de 10,3 km si o latime de 2,2 km, cumuland astfel o suprafata totala de 870 de hectare si adancime maxima de 155 metri. In subteran se afla amplasata centrala electrica, in masivul Cetatuia, la o adancime de 104 metri si care poate asigura o productie de energie anuala de 400 GWh.

Drumul DN7C – Transfăgărășan începe în comuna Bascov, Județul Argeș de lângă orașul Pitești, în direcția orașului Curtea de Argeș și se termină la intersecția cu drumul DN1 între Sibiu și Brașov, în apropierea comunei Cârțișoara, cu o lungime de 151 km.

-Pornit din comuna Bascov, după 61 km dincolo de comuna Arefu începe porțiunea așa numitului Transfăgărășan, pe o lungime de aproximativ 91 km.
Transfăgărășanul (de la prefixul „trans-” + Făgăraș) face parte din Drumul Național 7C (DN7C) și este unul din cele mai spectaculoase drumuri din România, numit și „drumul din nori”, care leagă regiunea istorică a Munteniei cu Transilvania.
Drumul construit peste Munții Făgăraș, cel mai înalt lanț muntos din România, care face parte din Carpații Meridionali, este un drum asfaltat care în apropierea tunelului de lîngă Lacul Bâlea, ajunge la altitudinea de 2042 m. Transfăgărășanul este situat pe locul al doilea ca altitudine în România după șoseaua Transalpina (DN67C) cu 2145 m din Munții Parâng, dar aceasta însă nu este asfaltată în totalitate.
Primul segment al Transfăgărășanului trece prin fața hidrocentralei de la Vidraru amplasată subteran în masivul Cetățuia. De aici, în apropierea cetății Poenari, drumul urcă pe serpentine și viaducte, trecând prin trei tunele mai scurte ajungând pe Barajul Vidraru, care cu ai lui 307 m leagă Munții Pleașa și Vidraru. Trecând barajul, drumul continuă în partea stângă de-al lungul lacului Vidraru pînă la începutul acestuia. În continuare drumul începe să urce în serpentine, trecând pe la Cascada Capra, pînă la partea sudică al tunelului de la Capra la Bâlea Lac, unde cu o lungime de 887 m străbate Munții Făgăraș. Tunelul Bâlea, cel mai lung tunel din România, cu o înălțime de 4,4 m, 6 m lățime și un trotuar cu o lățime de 1 m, iluminat, dar neaerisit, face legătura cu partea nordică a Transfăgărășanului.
În partea nordică a drumului, după Tunelul Bâlea Transfăgărășanul trece prin rezervația naturală Golul Alpin și Lacul Bâlea,[6] pe la lacul glaciar Bâlea urmat de o coborâre abruptă în serpentine. Trece în apropierea cascadei Bâlea, care este o cascadă în trepte de aproximativ 68 m, cea mai mare de acest fel în România, și se află la altitudinea de aproximativ 1230 m.d.M.
În timpul iernii, de obicei de la 1 noiembrie până în 30 iunie (sectorul cuprins între kilometrul 104 de la Piscu Negru și kilometrul 130 la cabana Bâlea Cascadă), când Transfăgărășanul este închis circulației rutiere, la Lacul Bâlea se poate ajunge cu telecabina, de la cabana „Bâlea Cascadă” din apropierea cascadei Bâlea.
Unul din tronsoanele cele mai dificile ale Transfăgărășanului, este cuprins între Lacul Bâlea și Bâlea Cascadă pe o lungime de 13 km. De la Bâlea Cascadă pînă la intersecția cu drumul DN1 sau și drumul european E68 în apropierea comunei Cârțișoara, mai sunt 21 km.
Transfăgărășanul trece peste 830 podețe, 27 viaducte; pentru construcția lui a fost necesar să fie dislocate mai multe milioane de tone de rocă; pentru aceasta s-au folosit de exemplu: 6520 tone de dinamită, din care 20 de tone numai la tunelul Capra – Bâlea și multe alte materiale de construcții.